- a face mişcare
- to take exercise.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
mişcare — MIŞCÁRE, mişcări, s.f. Acţiunea de a (se) mişca şi rezultatul ei. 1. 1. Ieşire din starea de imobilitate, de stabilitate, schimbare a locului, a poziţiei; deplasare a unui obiect sau a unei fiinţe. ♢ Mişcare seismică = cutremur de pământ. Mişcări … Dicționar Român
plimba — PLIMBÁ, plimb, vb. I. 1. refl. A umbla în voie dintr un loc într altul pentru a se recrea, a face mişcare, a lua aer etc. ♢ expr. A se plimba ca vodă prin lobodă = a umbla în toate părţile fără nici o piedică. (fam.) Du te de te plimbă = vezi ţi… … Dicționar Român
pas — PAS1 interj. Cuvânt folosit de un jucător de cărţi pentru a arăta că nu vrea sau nu poate să deschidă jocul, să participe la joc (în turul respectiv). – Din fr. [je] passe. Trimis de valeriu, 05.01.2008. Sursa: DEX 98 PAS2, pasuri, s.n. 1. Drum … Dicționar Român
da — DA1 adv. Cuvânt care se întrebuinţează pentru a răspunde afirmativ la o întrebare sau pentru a exprima o afirmaţie, un consimţământ. ♢ loc. adv. Ba da, exprimă răspunsul afirmativ la o întrebare negativă. – Din bg., rus., scr. da. Trimis de ionel … Dicționar Român
tur — TUR1, tururi, s.n. 1. Mişcare circulară a unui corp în jurul unui ax sau al unui punct fix, efectuată până la revenirea în punctul de plecare; înconjur; (sport) distanţă egală cu lungimea pistei, considerată de la punctul de plecare al… … Dicționar Român
circulaţie — CIRCULÁŢIE, circulaţii, s.f. Faptul de a circula. 1. Mişcare, deplasare, de obicei pe o cale de comunicaţie. ♦ spec. Deplasare a sevei în plante sau a citoplasmei în interiorul celulelor. 2. Mişcare, curgere a unui lichid, a unui gaz, a unui… … Dicționar Român
porni — PORNÍ, pornesc, vb. IV. 1. intranz. şi refl. (Despre fiinţe) A pleca din locul în care se află, a se pune în mişcare, a se îndrepta spre ceva, a purcede; p. ext. a merge. ♢ expr. (intranz.) A porni cu stângul = a nu avea succes într o acţiune. A… … Dicționar Român
nutaţie — NUTÁŢIE, nutaţii, s.f. 1. Mişcare oscilatorie periodică a axei polilor Pământului, determinată de atracţia variabilă pe care o exercită Soarele şi Luna asupra ecuatorului. 2. (fiz.) Una dintre cele trei componente ale mişcării unui corp rigid… … Dicționar Român
paraliza — PARALIZÁ, paralizez, vb. I. 1. intranz. şi refl. A se îmbolnăvi de paralizie; a damblagi. ♦ tranz. fact. A face să şi piardă mobilitatea şi sensibilitatea; a înţepeni, a amorţi. 2. tranz. fig. A împiedica, a face incapabil să se mişte, să se… … Dicționar Român
roată — ROÁTĂ1, roţi, s.f. 1. Cerc de metal sau de lemn, cu spiţe sau plin, care, învârtindu se în jurul unei osii, pune în mişcare un vehicul. ♢ Caii (sau boii) de la roată = caii (sau boii) rotaşi. ♢ expr. A fi cu trei roate la car = a fi zăpăcit,… … Dicționar Român
ridica — RIDICÁ, ridíc, vb. I. I. tranz. 1. A lua de jos şi a duce în sus (susţinând cu forţa braţelor, cu spatele etc.); a sălta. ♢ expr. A ridica mănuşa = a primi o provocare. A ridica paharul (sau cupa, rar, un toast) = a închina în cinstea cuiva. ♦ A… … Dicționar Român